Scandalul Nordis a captat atenția publicului și a ridicat semne de întrebare asupra modului în care companii imobiliare mari operează în România. Grupul Nordis a lansat proiecte de lux în zone turistice atractive, precum Mamaia și Brașov, promițând apartamente de înaltă clasă clienților care au plătit avansuri substanțiale. Însă, multe dintre aceste proiecte nu au fost finalizate, iar numeroși investitori au rămas fără proprietăți și cu avansurile pierdute.

Problemele financiare și acuzațiile de fraudă

Nordis a adoptat o practică controversată, bazându-se pe avansurile clienților pentru a finanța continuarea proiectelor. Conform anchetelor, o mare parte din banii investiți au fost utilizați pentru acoperirea altor datorii sau cheltuieli, într-un model care imită o schemă Ponzi. În perioada 2019-2023, Nordis Management SRL a înregistrat un grad de îndatorare de aproape 100%, iar veniturile provenite din avansuri au devenit principalul motor de finanțare. Această structură fragilă s-a prăbușit, lăsând numeroși investitori fără opțiuni.

Rolul ANPC și legăturile politice

O investigație Recorder a arătat că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a acordat o protecție informală companiei Nordis, prin limitarea controalelor și sancționarea minimă a clauzelor abuzive din contractele de vânzare. Laura Vicol, o figură politică influentă cu legături apropiate de Nordis, și-a dat demisia din PSD după ce legăturile sale cu grupul au fost dezvăluite. Această rețea de protecție instituțională și conexiunile politice au permis companiei să își continue activitatea neîntrerupt, în ciuda problemelor evidente.

Măsuri legislative propuse

Pentru a evita pe viitor asemenea fraude, guvernul României a propus o lege care limitează avansurile solicitate de dezvoltatorii imobiliari la 10-15% din valoarea proprietății. Această modificare ar oferi cumpărătorilor o mai mare siguranță, eliminând riscul de a-și pierde economiile într-un proiect nefinalizat. Inițiativa își propune să aducă transparență și să responsabilizeze dezvoltatorii, creând un cadru juridic mai sigur pentru investițiile imobiliare.

Scandalul Nordis servește drept exemplu asupra vulnerabilităților din industria imobiliară și subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte pentru protejarea consumatorilor.

Demisia Laurei Vicol

În urma dezvăluirilor despre legăturile cu grupul imobiliar Nordis, Laura Vicol, deputată PSD și soția unui asociat al companiei, și-a anunțat demisia din partid. Aflată sub presiunea opiniei publice și a acuzațiilor de implicare indirectă în activitățile Nordis, Vicol a menționat că decizia sa vine pe fondul „linșajului mediatic” și pentru a evita asocierea PSD cu acest scandal. Demisia sa marchează o distanțare politică importantă într-un caz complex de corupție și fraudă imobiliară.

Rolul politicienilor în schema Nordis

Implicarea politicienilor și a influencerilor în scandalul Nordis a atras atenția asupra influenței și relațiilor dintre sectorul imobiliar și lumea publică. Numeroși politicieni ar fi încercat să sprijine compania, inclusiv prin minimalizarea controalelor și promovarea indirectă a proiectelor sale. Laura Vicol, fostă deputată PSD și parteneră a unui acționar Nordis, este una dintre figurile publice implicate, fiind acuzată de toleranță față de clauzele abuzive. Pe de altă parte, influenceri cunoscuți, precum Selly, au promovat Nordis, dar au declarat ulterior regrete, evidențiind cum strategiile publicitare au atras mulți investitori, chiar dacă promisiunile nu au fost respectate.

Această expunere a relațiilor problematice scoate în evidență nevoia de transparență și reglementare pentru a preveni folosirea capitalului de imagine în scopuri înșelătoare.